fenomenul scârț

timisoara – undeva in luna semptembrie – duminica ora 21.

stii cum e sa vrei sa faci ceva suuuuper mult si de fiecare data cand esti foarte aproape de rezultatul final, cineva apasa pe butonul rosu si toate planurile se ruineaza?

ei bine, pentru mine timisoara este un fel de raftul de sus al dulapului din camara, unde in copilarie mama ascundea bomboanele cumparate special pentru cadou (Adica nu alea pe care le puteam hali eu). timisoara este fructul interzis… sau ma rog, in cazul meu, bomboana zemoasa raffaello cu extra nuca de cocos deasupra.

acum chiar suntem in timisoara. o gasca decenta, se putea si mai bine. totusi, timisoara. multe amintiri frumoase, oftez. nu am timp sa visez acum.

moldo, cata… doi prieteni buni cu personalitati diametral opuse ma asteapta langa catredala. pentru 15 minute in care ne-am plimbat prin oras, mi-am ignorat amicii de calatorie si am povestit cu pofta ce am mai facut de cand ne-am vazut ultima data. a trecut un an. la fix un an. pare sa fie ceva aniversar…dar e doar o coincidenta. cata nu s-a schimbat de loc… poate are parul mai lung… irelevant. moldo in schimb… moldo e si mai simpatic in ciuda tatuajelor cu hannibal lector si mai nou che guevara.

bunker, 3 cuie, shoturi, salitos. viata.

muzica, seamana cu clubA doar ca oamenii sunt de 10 ori mai tari. in clubA lumea nu apreciaza muzica, sau munca dj-ului ci apreciaza preturile de dutyfree/supermarket in reduceri.

o bere 3 Ron… imagineaza-ti ce companie placuta ai in unele zile. personajele din bunker traiesc muzica… tipa urla cand urmeaza o melodie care le place. aplauda… e ireal.

ametit, moale si confuz. foame in primul rand. nu ma gandesc ca peste vreo 3 saptamani o sa decid sa particip la un maraton. mergem, sau nu… de fapt, ne prelingem catre o shawermărie pe care ne-o recomanda moldo. e cu specific sîrbesc. andreea verde nu vrea ceapa, si vorbeste ceva cu patronul. e bucuroasa ca acesta este rus. si ea zice ca e rusoaica sau oricum ceva in zona aia. nu mai tin minte. sunt pe aceasi lungime de unda. dupa ce am mancat a urmat o calatorie epica catre locul unde eram cazati. ajungem, adormim – eu gem, in somn, iar restul rad de mine.

a doua zi, batem tot orasul in cautarea unui restaurant chinezesc, pozitionat la 300 de metrii de locul unde eram cazati. doar daca am fi stiut… chiar daca am stat 1 ora + sa il gasim, am decis sa mergem la pizzeria de langa pentru ca mirosea urat acolo. burta plina, din nou, ne urcam in taxi si mergem la moldo acasa, in curte. jucam mafia + mima cam 2-3 ore si apoi o luam pe jos catre scârț… ce este scârț-ul?

scârț-ul este un concept. de fapt e un fel de bar, dar din punctul meu de vedere, este mult mai mult decat atat. la bar  bei, glumesti si fumezi, iar apoi pleci acasa. in scârț te simti ca acasa si nu ai nevoie sa te intorci undeva. scârț:un loc lejer. asa se numea acel loc. practic era o casa, fara afise sau bannere care sa indice ca inauntru e un bar. intrii si te lovesti de un miros dulce de voie buna. nu stiu ce inseamna exact vintage. dar sunt sigur ca printre multele cuvinte care descriu acel loc, se numara si vintage. o muzica placuta, nici prea tare nici prea incet te face sa te guduri de placere.  mobila veche,care scartaie cand te asezi pe ea, o biblioteca mare de unde iti poti alege un roman pe care sa il citesti fara sa te deranjeze nimeni, o camera cu o masuta mica si doua fotolii, in dreptul fiecaruia stand sprijinita cate o chitara, o mica platforma de -fussball- si o masa de poker. in camera unde am stat noi, pe jos era un covoras de blana alba care arata ca o oaie. un caine negru, cred ca de rasa coolie sau ceva de genul, era in calduri si se freca pasional de acest covoras. abia mai tarziu s-a plictisit si i-a luat esarfa lu axi de sub scaun. a trebuit sa il alerge prin local pentru a si-o recupera. nu cred ca s-ar fi chinuit atat de tare daca ar fi stiut ca peste 1 saptamana sau 2 urma sa o piarda in sinaia. trist. revin – punch natural 5 lei ditai halba, sangria facut in casa cu fructe iam-iam 5 lei ditai paharul. limonada cu banane, care provoaca 2 zile de dureri stomacale. cele mai bune doua zile cu dureri stomacale din viata mea.

ce mai … scârț – un loc lejer. o bucatica din mine a ramas acolo. si nu la propriu.