cum e cu cum am ajuns sa fiu

cred ca multe lucruri pe care le faci candva in trecut au un rol important in ceea ce se va intampla in prezent sau viitor. De exemplu daca atunci cand erai mic mancai o gramada de dulciuri noaptea ascuns sub plapuma probabil ca in prezent sau viitor o sa ai o burta care atarna strasnic de romantic. Da ce stiu eu ? e doar un exemplu… multe lucruri tind sa ne afecteze destinul; dar nu toate.

Astfel cand eram un pustiulache m-am gandit sa devin inginer… desi nu eram genul de copchil muncitor care isi ia notitze si are caiete ordonate la matematica sau ma rog la orice … am avut o viziune… trebuie, frate, sa fiu inginer caci, da, un inginer poate sa faca orice. Si odata cu aceasta profetie *in cls a 6a am avut-o* au inceput sa se agite tot felul de oameni in jurul meu.  >>> mama era foarte mandra ca doar ea terminase facultatea de automatica si vedea in mine un mare inginer un specialist in cine stie ce stiinte complicate un mic geniu care trebuia cultivat .. un trandafir care trebuie udat la radacina ca sa infloreasca si sa miroasa in toata gRadina si toata lumea sa stie de el… ma rog ati prins imaginea… cert e ca mama a hotarat ca nu orcine devine inginer in zilele noastre mai ales daca nu are o pregatire adecvata…si cum la scoala nu prea se mai face carte l-am cunoscut pe Armand.

 Armand devine astfel singurul meu  meditator de matematica. el il cunoaste pe tibi un pusti de clasa a 6a care vrea sa devina inginer. Partea buna este ca micul tibi se vrea inginer partea proasta este ca nu stie ce il asteapta.

toate bune si frumoase armand devine incet incet un fel de mentor nu numai in ceea ce priveste matematica dar si in general in viata caci este foarte intelept… in acelasi timp da teme multe si ma paraste saptamanal ca nu am prea facut nimic. Mama se consoleaza stiind ca ceea ce conteaza este dorinta de a fi inginer si eu am destula.

timpul trece si decizia de a fi inginer meditatiile pregatirea etc pot fi considerate “lucrul din trecut”. rezultatul nu are insa absolut nici o treaba cu trecutul… desi am facut atatea de cand am avut aceea viziune, cuvantul INGINER rostit acum ma face sa ma scarpin la nas…

ei bine am intat la facultatea la care vroiam:Electronica si Telecomunicatii si am prins si bursa… DAR … dupa 2 luni am inceput sa imi dau seama ca nu-mi place toata treaba asta. De la copilul mandru care raspundea la toti care il intrebau “CE VREI SA TE FACI CAND O SA FII MARE ?” -> “INJINER TANTI!!!!”  am ajuns la tanarul inginer in devenire care nu prea devine deloc. Adica tot ce era legat de poli mirosea a mazga si  trandafirul pe care il vedea mama in mine se transforma intro mazga (nu stiu ce inseamna mazga dar suna bine pentru situatia asta).

Cam tot ce am scris pana aici ar fi un fel de introducere .

NASTEREA LUI CT(fara)P

la inceput a fost intuneric.

nu din motive biblice sau metaforice sau orice chestie profunda. era intuneric pentru ca stateam in camera cu lumina stinsa si ma gandeam. Era liniste … pentru ca eram singur acasa si geamurile termopan au o izolare sonica decenta. Era sau mai bine zis nu era nici un miros in camera … (( de fapt va trebui sa schimb aici scenariul sau imaginea pe care vreau sa o creez ( imaginea unui loc gol lipsit de simturi fara miros sunet sau culoare…) dar intamplator in camera mirosea destul de urat pentru ca erau cateva shosete aruncate prin zona) si asa mai departe ati prins ideea. Eram trist ma simteam singur si ma simteam gol pe dinauntru. De ce? -> pentru ca luasem decizia sa renuntz la poli … practic la lucrul pentru care am muncit cel mai mult din viata mea. Eram in primul rand o dezamagire pentru mine ..cum, eu, copilul injiner, marea speranta, sa renunt la politehnica…iar mai mult decat atat eram o dezamagire pentru mama care a investit atat d mult in mine inca de mic … dar apoi m-am gandit .. “Hei amice!! Da, tu, micul inginer esuat, ce preferi sa faci ce vrei in viata sau sa te chinui si sa faci ceva ce nu-ti doresti…sa faci ceva pentru ca atunci cand erai mic ti se parea interesant … cum rezolvam treaba asta”. foarte frumos pana si constiinta imi zicea ca sunt pe cale sa fac lucrul cel bun …dar trebuia vorbit cu ai mei… in plus trebuie sa fii cretin sa renunti la facultate dupa 2 luni … macar daca astepti sa se termine anu …

 

ei bine am stat o vreme asa pe ganduri si am tot scormonit o solutie. am cautat prin librarii o carte gen “Ghidul pentru “dummies” cum sa le spui alor tai ca vrei sa renunti la facultatea pentru care te pregatesti inca din clasa a6a IN 3 PASI SIMPLI” aparent nu mai aveau aceasta editie… intrigat, nehotarat, speriat ca un gugustiuc, nu am gasit nici o solutie.

cand – nu conteaza, cum – simplu, de ce – ca m-au intreabat, cine – ai mei -> cert e ca le-am spus.

au urmat diverse etape… de la discursul american HEi esti fiul nostru ceea ce vrei cu adevarat conteaza pana la de ce nu ma asculti de ce vrei sa ma superi dezamagire etc , de la certuri la impacari , de la pa pana la buna de la la pana la la am ajuns unde trebuia. LA cautarea solutiilor. Am mancat cat cacat era necesar pentru ca stiu si sunt constient ca am gresit, dar at the end of the day a  fost ok. m-am eliberat de vina si am facut poate cel mai important pas din viata pana aq.

 

mergand mai departe nu stiu nici eu cum am ajuns sa lucrez gen beta testing la un ziar. am inceput prin a face diverse traduceri si pe masura ce traduceam deveneam din ce in ce mai bun. hahahaha bineinteles ca glumesc … am fost infect la treaba asta. La un moment dat am tradus in din astrologist – ASTROLOG si stirea era ceva de genul german astrologist have discovered… si eu am tradus astrologii germani au descoperit … adica gen AIA care citesc in astre .. in loc de astronomi … si multe alte tampenii … dar imi placea ceea ce faceam , lucram intr-un mediu foarte tare si mi s-a dat o sansa pe care stiu ca nu multi ar avea-o. asa ca am decis sa fac tot ce-mi sta in putere sa nu screw up everything. Apoi am urmat o perioada de documentare cu 1 saptamana petrecuta in BCU o biblioteca plina de tipe mmm si de carti… da sunt si carti pe acolo si reviste si diverse publicatii … ma rog ..mmm

dupa ce am cautat prin toata revista flacara din 3 ani pagina cu pagina un articol pe care nu l-am gasit… am fost primit o sarcina de teren si am inceput sa invat cum sta treaba cu camera ascunsa. cat de cool poate sa fie asta. am ajuns sa ma deghizez in homeless si sa incerc sa fac un material despre cum sunt tratati bosketarii dintr-un centru de plasament…hah s-au intamplat o gramada… si pot sa spun ca sunt foarte multumit cu the way things turned out.

nu stiu daca asta e ceea ce vreau sa fac in viitor … dar poate ca ceea ce vreau sa zic prin ce scriu adica pilda…. acestui articol ar fi … nu conteaza ce ai facut in trecut lucrurile pentru care te-ai pregatit toata viata sau asteptariile pe care le ai …conteaza sa fii open minded si sa fii pregatit(Ah) pentru orice …caci inevitabil vei fi luat(aH) prin surprindere mai devreme sau mai tarziu..

Sincerly yours,

CT(fara)P – > it`s a quest:)

hangoutării

ah imi pare rau dragii mei blogări fideli ca n-am mai scris de mult dar am fost foarte ocupat.
am vazut fraza asta pe multe bloguri in timp ce ma documentam. amuzant.

se spune ca anturajul te defineste. Eu nu sunt inca sigur de treaba asta, dar acum o sa vorbesc despre hang-out-arii mei

Alin – e foarte greu sa vorbesti despre el. cert este ca e teribil de amuzant. stie sa se distreze dar prefera sa faca remarci sarcastice despre orice. pledeaza pentru zgarcenie dar o face intr-un mod hilar (apar confesiuni cum ca de ziua lui nu a fost plecat din bucuresti, de fapt parinintii lui iau dat bani sa ne faca cinste undeva dar a preferat sa pastreze banii si s-a plimbat in ziua aia pe bulevard).
Bogdan – ii este frica de trend, il evita il uraste , mai mult decat atat, te acuza ca tu faci orice doar pentru ca este cool. Are momente cand e amuzant dar de obicei ne amuza. Lucrul pe care il apreciez cel mai mult la el este faptul ca nu renunta la convingerile sale. El e skater cu dc-uri in picioare de cand il stiu desi de cativa ani se poarta conversi si asculta punkul vechi oi oi oi! umplu spatiu ca sa stea pozele aranjate umplu spatiu ca sa stea pozele aranjate umplu spatiu ca sa stea pozele aranjate umplu spatiu ca sa stea pozele aranjate umplu spatiu ca sa stea pozele

cojo – s-a facut remarcat inca din prima zi de liceu, cand noi eram speriati si dezorientati, el vorbea cu “aia mari”. am descoperit apoi ca pe langa faptul ca era titular in echipa liceului de basket inca din clasa a9a, este si un prieten deosebit, amuzant si barbos. Desi are si defecte (iti goleste frigiderul cat ai spune: cojo ia mana de pe placinte) a stiut intodeauna cum sa te scoata din rahat. Cand vorbesti despre cojo trebuie sa vorbesti si despre negrutu, si acesta este un camarad de incredere pe care te poti baza, desi inca nu am avut nevoie de serviciile lui.

acsi – l-am cunoscut mai bine pe la sfarsitul lu a9a, si pana in a12pea nu am mai scapat de el. imi amintesc zilele cand ieseam noi 2 seara in pirania si stateam la cea mai mica masa in cel mai imputit colt langa soba, la un vin fiert si vorbeam despre femei planuri si desene animante. Timpul trece lucrurile se schimba, dar ce pot sa zic oricum despre el, ceva ce nu se va mai schimba niciodata, indiferent ca vorbim acum sau peste 10 ani indiferent ca afara ploua sau ca afara ninge sau ca e soare, despre acsi pot spun macar atat (Si repet asta nu se va schimba NICIODATA) : fratele lui acsi, e vocea din reclama de la pepito.
tudor – cunoscut in lumea interlopa drept meek, este cel mai fashionable dintre noi. Am trecut prin multe impreuna de la batai nebune 2 vs o echipa de ruigby, la cross-uri pe calea ferata, vizionari de filme gay in 2, sau primul joint. Tudor stie sa faca gratarul cu feonul, a luat 9.62 la bac si iti spune de fiecare data indiferent despre ce este vorba cum sta treaba. All in all 2dor e miez
.
.
.
.
sabi – “tib, auzi, da ce fete mai vin?” “tib – stai linistata vin, alea de la noi, unele pe care nu le stii, chill” “sab – ok” cade foarte des in catpcana asta si sfarseste prin a fi “tipa”. se descurca foarte bine in aceasta situatie desi de cele mai multe ori este foarte greu. Pe langa asta, e o prietena foarte buna si ne suporta asa cum suntem, mentorul meu muzical, mi-a explicat de ce cand fredonezi bambi – plangeam cand ii vedeam etc, lumea se comporta ciudat.

petRe – nu am gasit nici o poza cu el, asa ca am dat google serch la curly long hair dude; petre este cunoscut si sub numele de jebăs in momentele cand isi lasa parul dezlegat, este un super prieten care stie sa te sfatuiasca in orice domeniu, probabil ca are din calitatiile doctorului cristian andrei, cert este ca te poti baza pe el. La
munte il gaseai (il gaseai – pt ca acum s-au schimbat lucrurile) pe balcon iarna dormind cu o sticla de wiski langa, semi inghetat dar in rest foarte bine dispus, stie sa rada si sa te faca sa razi si ca sa concluzionez este genul de tovaras pe care toti si l-ar dori sa-l aiba.

branza – expert in materie de gadjeturi (de la ipoduri la telefone pesepeuri si console), branza este genul de om care se supara cand covorul din camera lui incepe sa arda din cauza unui carbune de la narghilea. hostul unor nopti nebune la el n apartament unde se lasa cu monopoly twister si alte nebunii.

cum e cu autobuzul :|

autobuzul pentru mine e ca o scena

 personaje principale, secundare, decor, tot tacamul si daca esti atent(A) se observa tiparurile

astfel avem

eul – povestitorul

batranica standard- batranica care miroase a batranica se urca oftand, cauta loc oftand, se aseaza oftand si sfarseste prin a ofta

batranica shic – trebuie sa fie pe acolo o batranica shic, ea nu ofteaza, ea gaseste tot timpul loc, ea nu miroase si se imbraca foarte ciudat pentru varsta ei, iese in evidenta fie prin freza, machiaj sau prin telefonul mobil (scena merge asa: suna telefonul, o melodie gen rise up, toti se uita spre tipu ala cu parul facut cu placa si tricou cu robotei, roz, si acesta da din umeri. in cele din urma batranica shic scoate din geana ei shic telefonul shic si raspunde printr-un alo foarte shic.

puturosul standard- in abele sensuri ale cuvantului sta puturos pe un scaun si pute, el nu spune niciodata nimic, deoseori doarme si mai poarta numele de vagabontul autohton. fiecare pututos are propiul lui autobuz propiul lui loc (sta tot timpul jos) desi imparte mirosul standard cu toti puturosii

puturosul standard 2 – diferenta intre puturosul standard si puturosul standard 2 este ca puturosul standard pute pentru ca nu se spala in timp ce puturosul standard 2 pute pt ca asa e firea lui.

ea-ua – e tipa care se misca gratios dupa care se uita toti. se urca in autobuz si merge sa-si composteze biletul *

toti – *(toti scot un uhhh si spera sai cada biletul din mana ca aceasta sa se aplece) dezamagiti, putin dezorientati pentru ca scena nu este ancorata in timp si spatiu se uita rapid sa vada unde a ajuns autobuzul si apoi se intorc la holbat

tricou transpiratul – este un tanar dobicei care nu prinde loc, transpira si se tine de bara de sus, din 5 in 5 minute se miroase la subbrat

ea-ua – revine in scena caci doar e ea-ua. daca ea-ua vorbeste se face liniste in autobuz, dar niciodata nu spune ceva suficient de interesant asa ca toti se intorc la privit

muzicianu – e tipu care asculta muzica si nu isi poate controla degetele . e foarte concentrat si da da din degete de parca ar canta un acord complicat de chitara in mijlocul unui concert, se stramba, si isi musca buzele

muzicianu 2 – asculta muzica atat de tare – caracteristica principala : te scoate din sarite, idealul muzicianului 2 este ca toata lumea sa asculte melodia pe care o asculta el, caci este atat de tareeee.

controlorii – personaj colectiv care declanseaza punctul culminant. indivizi fara suflet care “Doar isi fac datoria”, se remarca prin sadism si un ditai aparatu de verificat cartele.

ghiozdanarul – sta in fata usilor desi nu coboara niciodata la prima, pafaie la fiecare statie de parca e vina noastra ca trebuie sa coboram si sa il deranjam. e echipat cu un ghiozdan de obicei mare daca nu oricum incomod pentru restul calatorilor

unghie-roade-tipul – evident isi roade unghiile pe care daca nu le mananca le scuipa

bataranelul frustrat (desi pare pleonastic) – e foarte nerabdator, e atent, concentrat are un zambet pe fata cum se intampla ceva in neregula, imediat incepe un discurs over an over again care se sfarsete prin: da` asa ceva nu se poate!! pe vremea meaaaa…

batranelul mai putin frustrat – da si el exista doar ca nu il observa nimeni, daca e provocat contra-ataca daca nu isi vede de treaba

sosetarul – poarta sosete.

ratb-ul intr-un act

pe strada

mi s-a intamplat acum cateva zile pe strada sa imi arat genorzitatea fata de niste ”missfortuned” sau altfel zis fata de un cersetor. Cum se aproprie admiterea si incerc sa fac fapte bune m-am decis sa ofer mica suma de 1ron unui cersetor rezonabil ( adica batran, cu fizic bolnavicios, si ingrijit – adica genul de cersetor care nu poate sa munceasca din cauza varstei si probabil a conditiei fizice si fiind ingrijit parea ca nu isi ineaca zilele in alcool). In momentul in care i-am dat acesti bani un alt cersetor incepe sa isi faca datoria fata de societate cu fraza tipica ” da si mie cutare ajutama cutare etc”

prefer merg mai departe si sa ignor pe al doilea cersetor din moment ce deja ma simteam multumit pentru fapta mea, dar ceea ce am auzit in timp ce ma indepartam m-a pus pe ganduri : ” mie nu imi dai ca-s tigan, daia!”.

m-am gandit imediat la discriminare, un termen infricosator. Ce limite are discriminarea? Am tot auzit cum cei din UE ne acuza ca discriminam tiganii si cat de inevoluata este tara asta … In cazul meu nu este vb de asa ceva, ci doar de frica

daca privesc lucrurile cronologic, cand eram mic, tiganii erau aceia care ma urmareau prin piata sa imi fure banii de paine si tot ei erau aceia care ma lasau saptamanal fara mingea de fotbal in parc, apoi cand am crescut ei erau aceia care desi nu invatau in scoala mea erau tot timpul in preajma si te intampinau cu replica ”ai 10 mii? pe controlate si pe luate?”, tot crescand tot tiganii sunt aia care fluierau dupa fete in autobuz sau pe strada, ei sunt cei care la mare la mamaia iti strica noptiile daca mergi singur cu prietena ta pe strada si asa mai departe…

cand am ales acel cersetor am ales un roman pt a evita un tigan? nU! Asa cum am spus la inceput l-am ales din alte motive…

In romania tiganii sau ma rog … rromii au un statut privilegiat in invatamant, isi au reprezentantii in politica si domina cultura prin muzica lor ce se dezvolta intr-un ritm alert si sufoca nenumarate terease. Discriminare … nu prea cred.

Cand mergi pe strada si vezi un grup de preoti nu ai aceasi reactie pe care o ai cand vezi un grup de tigani … se pot da nenumarate exemple dar cand un cersetor te acuza de discriminare lucrurile cu siguranta ca merg pe un drum aiurea.

cum e cu muzica :|

incerc sa nu adorm pentru ca astept acel telefon care imi garanteaza bunastarea zilei de maine. E tarziu e noapte e plictisitor si cel mai important e liniste. Lumina produsa de telefonul mobil, urmata de senzatia placuta a vibratiei si in cele din urma de melodia de care sunt foarte mandru ca o am la ringtone anunta acel apel pe care il astept

voce: salut amice, peste 2 ore in statia Capitan Gaina in spatele chioscului de ziare

eu: dar… e sigura sursa?

voce: nu am timp pentru asa ceva, convinge-te singur!

.

.
de fiecare data cand mi se pune intreabarea “tu ce muzica asculti” nu stiu cum sa raspund. Uneori il masor pe cel care ma intreaba si apreciez ce muzica asculta si mai ales ce muzica nu asculta ca sa nu raspund “gresit”. Alteori raspund cu mai orice urmat de clasicul ” in afara de manele” dar nu ma obosesc sa explic ca nu ascult nici bach nici betoven sau pe altcineva din gasca muzicii clasice. Mi se intampla sa raspund mecanic… ascult daia daia si daia si oricum stiu ca persoana respectiva n-a auzit de acele formatii si primesc raspunsul “MARfa eu ascult drum and base si ma incing cu minimale in weekenduri”.

Cel mai interesant este faptul ca pt mine la un moment dat era important sa ascult muzica pe care nu am mai ascultat-o. DA stiu sunt un “Dinala” -> imi place o melodie o ascult 2 zile pe repeat si dupa nu o mai suport. Ajung sa am o formatie preferata o devorez si dpa o vreme cand ma intreaba cineva daca imi place formatia aia … ii raspund sictirit ca nu… de parca nu am suportat-o toata viata si e o formatie jalnica.

si ne intoarcem.

Ma scol din pat, ma imbrac si ma prefac ca uit sa imi aranjez parul si ma indrept spre locatia respectiva. Am emotii caci urma sa intalnesc sursa. Fiecare dintre noi are o sursa. Fie ca vorbim de un post de radio fie ca vorbim despre un trendsetter din grupul nostru de amici sau chiar in cazul in care vorbim despre rezultatul unor cautari minutioase pe youtube google sau alt motor de cautare … fiecare avem o sursa. In aceasta poveste sursa mea este Sursa. In fine, ma urc in taxi si regret ca este unul care cere 2.99 ron/km si nu putea sa fie unul de 1.9ron/km dar stiu ca se merita… Sunt sigur ca Sursa are ceva bun pentru mine, doar am incredere in “Vocea de la telefon”

Ajung la locul cu pricina si remarc in spatele chioscului o umbra. Desi era destul de luminat acel loc, nu puteam sa vad fata Sursei… m-am gandit ca daca eu nu recunosc Sursa nici altul nu va reusi, iar acest lucru este ideal caci daca cineva mi-ar cunoste sursa practic aceasta si-ar pierde valoarea.
Nu am schimbat mai mult de 3-4 propoziti ca sursa imi da un biletel. Era suficient ii platesc suma ceruta de 3 ore si 20 de minute si plec spre casa.

ajuns in camera deschid calculatorul si Dc++. Citesc numele de pe biletel si tastez lacom: Bloodstream_pilooski edit, roots – pick up yourself, emilie simon – desert, dan the automator – sex ( i`m a) si it`s a perfect day for love. Desi unele melodii nu aveau scrise numele complet nu m-a deranjat, misterul pica bine in astfel de situatii. Apas “serch” si ma loveste raspunsul “no result”.

Ma bucur si il felicit in gand pe “Voce”, e buna Sursa asta. Ajung pe youtube si caut pe rand fiecare piesa. Intradevar sunt cuprins de emotie caci tot efortul a meritat. Melodiile sunt parfum si nu regret ca am dat Sursei 3 ore si 20 de minute plus banii de taxi.

ma asez in pat cu noiile melodii ciordite de pe youtube puse pe ipod si avand castiile pe urechi adorm.

A doua zi ma trezesc pregatit sa raspund la intrebarea ce muzica asculti cu un simplu de toate stiind totusi ca nu ascult de toate, ca pierd timp cautand piese noi de care sa nu fi auzit nimeni pe care sa le dau doar persoanelor speciale sau cu care sa ma laud cand m-am plictisit de ele.

* sursa despre care vorbesc este numita simbolic sursa … fiind vorba despre fictiune “sursa” care la mine pare a fi o persoana reprezinta de fapt tot ce inseamna (Scuzati repetitia) SURSA unei melodii … (am fost nevoit sa adaug acest p.s. pt ca sa nu existe confuzii si intrebari de genul : “auzi daaaa cine e sursa asta? si cine e “voce” sunt dj?”

ce se intampla doctore

ma asez pe scaun, deschid laptopul si ma uit la ceas.

scaunul e destul de inconfortabil, laptopul se deschide greu, iar ceasul arata ca deobicei ora exacta

in prezent am jumatate de diploma de bac si astept cu drag admiterea la facultate… zilnic cel putin 4 ore se duc pe meditatii sau pregatire, vreo 2-3 pe drumuri si restul pe scaun deschizand laptopul si uitandu-ma la ceas. cand in sfarsit acesta se deschide realizez ca nu am ce sa fac la calculator, messengerul e prafuit, youtube merge greu, haicinciu e scarbos… si ce pot altceva sa fac sa mai treaca timpul.

voi fi etichetat ca un low lifer… ei bine asta sunt … nu incerc sa o ascund in fata unor iesiri la terasa sau in diverse cluburi … de multe ori e placut, muzica, atmosfera sucul rece si scrumiera plina, prietenii si multe altele … dar pana cand … care e drumul spre activitatea sociala dezvoltata sau altfel spus spre imaginea americana a tineriilor cu fizic atletic care pozeaza fericiti razand.

eu daca ma intalnesc doua zile consecutiv intr-un local cu prietenii epuiezez tot ce am de spus … inclusiv amintiri, planuri dar si legat de orice alt subiect. a treia zi ce pot sa fac… sa stau la calculator si sa astept admiterea ca sa pot pleca in sfarsit in vacanta…

diversitatea te ajuta pentru o vreme .. fie ca vorbim de motoare, pardon cafe, baraca, jeg-ul din poli sau orice alta terasa … berea are acelasi gust iar sucul poate sa fie ori rece ori ”de la rece” (dar cum drumul de la frigider la masa e lung… va fi doar putin rece)